În ritmul alert al tehnologizării şi digitalizării, dar şi al riscurilor cibernetice aduse de aceste procese, apare automat întrebarea cât de bine reuşim să includem într-un mod echilibrat toate aceste tehnologii în vieţile noastre personale şi profesionale? Valentin Necoară, Director Dezvoltare Tehnologică certSIGN, invitat în cadrul emisiunii “Reporterii Actualităţii” la Radio România Actualităţi, abordează unele dintre cele mai importante aspecte de reţinut pe această temă.
Adulţi şi copii, între dependenţa şi refuzul tehnologiei
La ora actuală devine extrem de dificil pentru noi ca adulţi, mai ales dacă lucrăm într-un domeniu conex tehnologiei, să facem o demarcaţie clară între unde se termină digitalul în plan profesional şi unde începe acasă. Şi cu atât mai dificil devine să le explicăm copiilor – care ne văd zilnic lucrând atât de mult timp pe dispozitive electronice – că acestea pot crea o dependenţă. Mai ales dacă luăm în calcul nu doar latura recreativă a tehnologiei spre care cei mici înclină, ci şi schimbările din ultimii ani aduse de pandemie, care au facilitat accesul atât al copiilor, cât şi al cadrelor didactice/unităţilor de învăţământ către zona de digital.
“Cu toate acestea, ajutorul pe care tehnologia îl aduce este de necontestat. […] Trebuie să existe un echilibru între zona aceasta în care ne ducem spre digital şi zona în care o ignorăm total şi pretindem că nu există. Pentru că există, va fi aici şi va fi din ce în ce mai prezentă.”, a menţionat specialistul certSIGN.
Cum educăm copiii să folosească tehnologia în siguranţă?
“Asta este cel mai mult în sarcina noastră, a părinţilor. Din ce văd, copiii nu se duc în zona de educaţie, vor folosi tot timpul gadgeturile să se uite pe diverse aplicaţii, să se joace online, chiar dacă sunt unul lângă altul, […] au această tendinţă pentru că gadgeturile vin cu recompense instant, este un proces natural al creierului. Noi, ca părinţi sau tutori, trebuie să îi educăm că este OK să folosească şi aceste mecanisme, dar trebuie să mergem şi pe partea în care utilizăm respectivele dispozitive pentru scopurile pentru care au fost făcute ele iniţial.”, a punctat Valentin Necoară.
Tinerii şi provocarea inteligenţei artificiale
Inteligenţa artificială este deja o sabie cu două tăişuri şi – deşi există diverse forme preliminare de reglementare a utilizării A.I., unele chiar vizând utilizarea în mod public sau nu a acesteia – încă ne aflăm la început. Dar importanţa unor reglementări în materie este de necontestat, putând lua aici ca exemplu copierea: “Vorbim cu ChatGPT, îi spunem să ne facă o temă, ne face o temă şi practic nu am copiat-o de la altcineva, dar nici noi nu am făcut-o. Iar acest mod de a copia este nou şi atunci trebuie să apară o reglementare şi pentru acesta. Pentru că profesorii vor trebui şi ei să se adapteze la asemenea tentative de fraudă, deoarece în definitiv este vorba despre fraudă.”, a mai precizat reprezentantul certSIGN.
Despre voci şi chipuri copiate, folosite pentru manipulări
“Tehnologia aceasta este destul de cunoscută, ea poartă denumirea de «deepfake» iar inteligenţa artificială vine cu ceva în plus. Chiar citisem recent un articol despre un influencer care a reuşit să producă conţinut de zeci de ore generat de A.I., nemaifăcând efortul intelectual de a genera acel conţinut pentru urmăritorii săi. Ceea ce este cu dus şi întors, pentru că practic conţinutul generat de un A.I. se bazează pe istoric, pe informaţii pe care acesta le-a învăţat. Deci modul de a crea se bazează pe nişte corelaţii, nu pe generare de conţinut nou în adevăratul sens al cuvântului, […] nu am ajuns în punctul în care să se inventeze ceva nou de către aceste capacităţi de procesare, deşi probabil la un moment dat se va ajunge şi acolo.”, a subliniat în încheiere Valentin Necoară.
